Ce a dus la eşecul misiunii modulului Schiaparelli pe Marte

Schiaparelli a zburat către Marte cu ajutorul sondei Trace Gas Orbiter, care studiază gazele ce provin din atmosfera planetei. Modulul a fost distrus în timpul încercării de aterizare de pe 19 octombrie, informează Business Insider.  

Paraşuta modului a funcţionat conform planului, dar forţele atmosferice la viteze supersonice nu au fost înţelese pe deplin de către ingineri, afirmă un raportul realizat de Agenţia Spaţială Europeană şi publicat recent. ,,Computerul a funcţionat conform datelor noastre,” a afirmat David Parker, din cadrul ESA: ,,Însă trebuia anticipat faptul că rotaţia modului va ajunge la maximum. Software-ul ar fi trebui să fie mai robust, mult mai bine proiectat,” a adăugat el. 

• Cu ochii pe spațiu, Donald Trump și Elon Musk au planuri mari
• Este Pământul singura planetă din Sistemul Solar cu plăci tectonice?

De asemenea, comunicarea defectuoasă dintre Thales Alenia Space şi Honeywell au contribuit la această problemă, afirmă Parker, subliniind că ESA şi-a asumat întreaga responsabilitate.

Problemele din prima misiune vor fi analizate cu atenţie pentru a nu fi repetate în cadrul următoarei misiuni a roverului ExoMars pentru detectarea formelor de viaţă, ce a fost programat pentru anul 2020.  

O rotaţie puternică realizată într-o fracţiune de secundă  a supraîncărcat senzorii modulului, furnizând informaţii conform cărora modulul ar fi aterizat pe sol. În urma informaţiilor, Schiaparelli a catapultat paraşuta mai devreme, modulul prăbuşindu-se cu o vitează de 540 de km/s. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: